Palatul Culturii Is Ro

Palatul Culturii simbolul orasului cultural Iasi
A fost construit in stil neogotic si a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului in arhitectura oficiala.Palatul se inalta, in parte, peste ruinele Curtilor Domnesti medievale, mentionate documentar in 1434 .
Palat de Justitie si Administrativ, construit pe locul unei cladiri de dimensiuni similare, destinate aceluiasi scop, adica actului dreptatii, semetul Palat al Culturii avea sa-si faca loc in peisajul molcom al Iasilor in anul 1925, dupa 19 ani in care s-a construit si reconstruit neintrerupt.
Discutiile in vederea inceperii uriasei constructii au inceput in 1904. Totul a fost legat de pierderea statutului de capitala a Iasiului, prin renuntarea din vremea „Unirii mici“, de la 1859, cand „trebile tarii“ se muta la Bucuresti. In prima sa vizita in orasul de pe Bahlui, dupa ce acesta n-a mai fost capitala, regele Carol I a fost placut surprins de tot ceea ce cultura lasase in orasul moldav. De aceea, la plecare, a promis ca va sprijini Iasul sa se mentina macar ca o capitala culturala si spirituala a tarii.
„Pentru ca nu mai exista vechiul palat administrativ, ars in 1878, Carol le-a promis iesenilor sprijin pentru realizarea unui Palat Administrativ si de Justitie.
Asa a inceput realizarea planurilor“, a explicat d-na Adriana Ionuc, director tehnic al complexului muzeal „Moldova“, din cadrul Palatului Culturii.
Constructia a inceput in 1906, dar a fost intrerupta in timpul Primului Razboi Mondial, cand acolo au fost incartiruite trupele, iar imobilul neterminat a devenit spital de campanie.
Dupa razboi, distrugerile au fost masive, de aceea constructorii au trebuit s-o ia de la capat. Fondurile destinate constructiei au fost alocate de Fundatiunea „Carol I“. Salile palatului, gandite si construite cu gust, amenajate dupa moda vremii, constituiau adevarate capodopere.
Din pacate, dupa anul 1977, cand Palatul a devenit muzeu, o firma-monopol de stat, cu pretentii de expert in amenajari de muzee, a transformat armonia si originalul in kitsch-uri tipice epocii comuniste.„Firma Decorativa organiza pe atunci toate muzeele din Romania. In 1977 au venit si aici si au acoperit integral peretii si plafoanele, care erau pictate si, deci, foarte frumoase. Destinatia primara a imensei cladiri, de altfel scopul pentru care a si fost construita, era acela de a adaposti tribunalul orasului. Drept urmare, incaperile palatului au gazduit procese rasunatoare in epoca, fiind martorele unor splendide pledoarii ale avocatilor vremii, la loc de cinste numarandu-se cele sustinute de Ionel Teodoreanu. Cladirea avea, ca si astazi, 299 de camere, 40 dintre acestea fiind locuite de cei care lucrau in Palatul Justitiei. „Erau multe incaperi care adaposteau sali de judecata. Spre exemplu, in Sala „Coanda“ era Curtea cu Juri, unde se poate observa si decoratiunea facuta de sculptorul Wilhelm Becker.
Salariatii palatului locuiau acolo, inclusiv presedintele tribunalului“ De asemenea, existau cateva incaperi la demisol, unde erau adusi detinutii si inculpatii inainte de intrarea in sala de judecata.
Putini dintre noi stiu ca cel care a gandit si a proiectat imensul Palat al Culturii din Iasi a fost bucuresteanul I. D. Berindei, unul dintre cei mai bine cotati arhitecti ai inceputului de veac XX.
Palatul iesean este inspirat din stilul arhitectural al Palatului de Justitie din Paris Un lucru mai putin cunoscut, consemnat in documentele vremii tine de noaptea in care s-a inaugurat Turnul cu ceas al Palatului iesean.
„Noaptea de 11-12 octombrie 1925, Berindei si cei doi fii ai sai si-au petrecut-o in turnul palatului, incercand sa regleze ceasul. Si toata noaptea nu s-a auzit decat Hora Unirii in tot Iasiul. Toata lumea se intreba ce se aude si ce se intampla Mozaicul din holul central al palatului a fost inspirat dupa cel al Catedralei Saint-Pierre din Franta, de langa Cannes, pentru realizarea caruia au fost adusi mesteri francezi. De asemenea, intreg mobilierul cu care a fost garnisit interiorul a fost fabricat in Atelierul de arta decorativa al lui Albert Goumain, la Paris.
„Toate schitele pieselor de mobilier au fost facute de Berindei si executate in Franta. Feroneria, o alta bijuterie a palatului este opera inginerului iesean Alexandru Dimitriu. Cladirea, monumentala prin dimensiuni si stil, a pastrat o parte din zidurile vechii cetatii voievodale, cea care a existat odinioara pe locul actualului palat.
Arhitectul Berindei a daramat cladirile din ograda mare a vechii curti voievodale si cazarmile. Zidurile exterioare au fost decorate cu elemente heraldice, dar, impresionant pentru epoca, a fost Turnul Central, cel care adapostea, ca si in zilele noastre, un orologiu inalt de trei metri, ale carui clopote fusesera programate sa intoneze din ora in ora Hora Unirii. La ceasurile fixe, melodia se poate auzi si acum. Structura palatului a fost afectata pentru prima oara de cutremurul din 1940. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cladirea a slujit drept cazemata trupelor germane si, ulterior, celor sovietice Cele doua tunuri care strajuiesc statuia lui Stefan cel Mare din fata Palatului Culturii au fost donate de regele Carol I, in anul 1883, la dezvelirea statuii. cele doua tunuri, care pot fi observate si in ilustratele epocii, provin din Razboiul de Independenta de la 1877 si au stat neintrerupt la stanga si la dreapta statuii timp de 124 de ani. Sistemul de incalzire al uriasei cladiri a fost una dintre marile realizari ale proiectantului. Planul a fost bine gandit si intocmit, astfel ca instalatiile au rezistat multa vreme. Mai mult, modelul instalatiilor a fost unul ingenios, surprinzand prin noutate si eficacitate si in prezent. „Este acelasi sistem care exista si la Palatul Peles. Adica, de incalzire si de curatire a aerului, in acelasi timp. Exista si acum in salile mari anumite rozete instalate pentru aspirarea prafului, prin care intra aer curat. Toata tubulatura era prin pereti, iar in subsol exista o sala cu filtre din carbune in care aerul era curatatIncalzirea se facea in sistem de centrala termica.
In acest sens municipalitatea ieseana a inregistrat o premiera absoluta, pentru ca in 1926, imediat dupa inaugurarea Palatului s-a dat in folosinta si prima centrala termica de pana atunci.Proiectantii au luat in calcul, chiar daca erau acte de pionierat, toate aspectele unui trai civilizat. Astfel, palatul beneficia de un rezervor de apa, cu o capacitate de 500 de litri, pentru uzul cladiriiUn alt aspect inedit, ce tine de priceperea si rigurozitatea cu care atat arhitectul, cat si constructorii intelegeau sa-si faca meseria, consta in modul original in care a fost construita structura de rezistenta a palatului. „Podul palatului era facut integral din lemn ignifugat. Dar in 1975 a venit cineva cu o idee, cum ca Palatul ar putea fi oricand in pericol de incendiu din cauza podului. S-a turnat beton si s-a facut astfel o mare prostie, pentru ca toate problemele pe care cladirea le are in prezent sunt din cauza acestei placi“, a precizat directorul tehnic. Planseul din beton, mai greu decat a fost prevazut in proiectul initial al arhitectului Berindei, macina continuu peretii. Desfasurat, palatul ocupa o suprafata de 26.000 metri patrati. Pentru a-i asigura suficienta mobilitate in cazul producerii unui cutremur, Berindei a proiectat o singura fundatie fixa (in partea in care functiona Biblioteca Judeteana „Ghe. Asachi“), celelalte fiind turnate pe o patura din prundis si nisip, astfel incat, cladirea sa se poata „misca“. Lemnul a fost folosit in toata cladirea.
Berindei n-adorit sa foloseasca strop de beton, pentru ca la cutremure cladirea sa danseze.
(sursa: Orasul Iasi / Facebook.com)

In prezent, iesenii asteapta finalizarea lucrarilor , respectiv partea din fata a Palatului Culturii si doresc desfiintarea parcarii private mall Palas, care ocupa abuziv terenul aferent Palatului.